luni, 27 octombrie 2008

Think smart?



“Inteligenta sociala se refera la capacitatea de a recunoaste propiile emotii si pe ale altora, pentru a ne motiva pe noi insine, si pentru a controla emotiile in sine sau in relatiile cu ceilalti” Goleman 1998




Am inceput acest articol cu o fraza cam filozofica dar trebuia sa gasesc o definitie, caci daca nici aceasta nu ar fii existat, nu as fii putut sa ma justific in ceea ce priveste tema pe care vreau sa o dezbat aici. Mai mult decat atat, nu vreau nici sa scriu in van nu stiu cate ore contempland la nemurire, asa ca o sa incerc sa fiu cat mai obiectiva posibil, si sa le expun tuturor cat mai logic si mai clar, ceea ce vreau sa spun, dupa o documentare prealabila care mi-a 'mancat' cam mult timp 'pretios'. Eu nu pun intrebari pe teme de 'filozofat'...caci fiecare ar trebui sa isi stie raspunsul dupa propria-i persoana... iar daca am intrebari adresate mie si numai mie personal incerc sa le descifrez cautand si cautand si cautand...


Inteligenta 'nativa' si cea 'sociala' sunt doua lucruri net diferite, dar care se completeaza si se imbina perfect.


Inteligenta 'nativa' = 'Dom'le esti destept!' Ai putea sa castigi premiul Nobel intr-o zi, ai putea sa demonstrezi ca exista oxigen pe luna, ai putea sa faci omenirea sa fie nemuritoare, prin gasirea unui antidot ( aici aceasta inteligenta nu e prea bine-venita) sau chiar ai putea sa fii al II-lea geniu al poeziei romanesti, poate chiar un Eminescu!


Si ca sa fiu mai formala, sa vorbesc in termeni literari, desteptaciunea asta reprezinta tot ce o 'mica mare' parte a creierului uman poate sa preia, sa analizeze si sa inteleaga informatia pe care o proceseaza in anumite conditii, peste o anumita valoare bine stabilita de 'ai mai destepti oameni' ai planetei noastre. Aceasta valoare e IQ. IQ-ul este diferit de la o persoana la alta si de la o populatie la alta.... Cu IQ ne nastem, asta nu mai poate fii schimbat! Ei, dar pe langa asta exista si EQ, descoperit recent! EQ iti masoara inteligenta sociala/ emotionala... dar, 'Doamne ajuta! Pe asta il poti imbunatatii, bineinteles daca ti-l cunosti, repsectiv daca te cunosti pe tine, pe cei din jur si iti cunosti foarte bine relatiile cu cei din jur.'




'Chestia cu EQ e mai greoaie frate!' Mai intai "Cunoaste-te pe tine insuti!" ar fii spus inteleptul Socrate!


Din cate m-am informat si am citit inteligenta 'sociala' ar fii compusa din patru elemente pe care tin mortis sa le enumar:




* Intelegerea mai buna a propriilor emotii


* Gestionarea eficienta a propriilor emotii si crestere semnificativa a calitatii vietii


* Intelegerea mai buna a celor din jur si o convietuire cu un grad de confort ridicat


* Crearea de relatii mai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea productivitatii si a imaginii personale




Bineinteles ca pe langa aceste patru aspecte ar mai fii si altele pe care nu cred ca are sens sa le mai enumar aici, as face un eseu interminabil dintr-o simpla 'foaie' de blogg. Gardner, un tip destept, a gasit de exemplu 7 tipuri de inteligenta sociala ajungand la concluzia ca degeaba ai 'creierul cu substanta cenusie multa' daca nu stii cum si in ce conditii, sau mai precis, in ce moment sa ti-o valorifici. Intrebarea se pune : 'Ce faci cu ce ai? Cateodata degeaba ai!'


Si ca sa fac un rezumat, inteliganta asta sociala, dupa parerea mea, poate insuma zeci de mii de abilitati ale 'masinariei umane', dintre care eu tin sa le enumar si sa le fac publice pe cele mai importante mie, pe care pe cat posibil, incerc sa le imbunatatesc: flexibilitate, adaptare, ascultare, autoevaluare,intrare in raport cu ceea ce simt ceilalti, simt al umorului auto-critic, corectitudine, toleranta, elocventa, si nu in ultimul rand empatie!!!


Deci si prin urmare sunt fericita ca am scris un articol pe cat se poate de obiectiv si mi-am exprimat punctul de vedere intr-un mod cat se poate de clar. Ar mai fii multe de spus in legatura cu aceste doua 'inteligente' dar o sa reincep in momentul in care voi avea o noua 'sclipire'...sau nah 'licarire' cum vreti sa o numiti...

sâmbătă, 1 martie 2008

Un Martisor trist...

Ma trezesc 'dimineata', dupa ciclul meu biologic aceasta dimineata semnificand ora 14, ma uit pe geam, fericita ca in sfarsit o sa simt mirosul de primavara si o sa imi reimprospatez ideile, corpul si mintea cu smaraldiul ce ma va inconjura...dar ghinion! 1 Martie plange... ( va rog sa imi scuzati pesimismul )... plange impreuna cu tot Universul. Parca toate ideile mele, gandurile si starea de spirit sunt laudate de natura. Bineinteles in acest moment nu pot sa zic ca iubesc Cosmosul si legile sale! De ce? Voiam macar tu... Natura sa NU ma sustii! Sa NU sustii oamenii, sa NU sustii tristetea si pesimismul care ne inconjoara oriunde am intoarce capul! Nu imi place de tine... oamenii oricum umbla grabiti, ingandurati si tristi pe strada, oamenii oricum se cearta si oricum tind sa sustina un negativism profund! De ce macar tu nu ai putut sa le surazi smechereste cu o raza de soare, cu o caldura neobisnuita pentru 1 Martie si cu o doza de buna-dispozitie NEMERITATA insa!? Puteai sa maschezi acest amalgam al unei planete triste si plictisite! Puteai macar tu sa ma faci fericita! Sau sunt eu prea pretentioasa?! E inuman sa nu ai pretentii de la tine... dar mai ales de la cei din jurul tau! Voiam sa ma bine-dispui...macar 1 data aveam nevoie de soare!!! E trist sa iti doresti o raza de soare sperand nestanjesnit ca macar ea te va putea mobiliza din amorteala unui anotimp trist si intunecat?
"Uite...vezi tu?" Daca era soare afara acuma scriam intr-un mod optimist scriam despre frumusetea ta si despre oamenii care mii se pare draguti si senini peste tot pe strada... dar daca si Martisorul plange, inseamna ca si el e constient de tot uratul ce ne inconjoara si traieste impreuna cu noi toti in aceasta utopie a unei lumi neintelese...:(

P.S. Sper ca nu va indispun! :)))

luni, 18 februarie 2008

My Illusion...

Cum vi-i se pare sentimentul de a trai permanent intre fetze false care afiseaza un zambet doar pentru a castiga empatie...Teribil...Ingrozitor ...si ma rog...toate adjectivele urate posibile pentru a descrie acest act. Nu vreau sa filozofez ca am impresia ca ma invart intr-un neant in care toate cuvintele zboara fara ca cineva, chiar daca le asculta, sa le perceapa in modul in care vreau eu...si pacat caci acuma incepe sa vorbeasca egoismul din mine. Pe langa minciuna si prefacatoria care este la tot pasul si de care sunt scarbita si evit sa mai vorbesc... acuma vreau sa ma intreb sau vreau sa va intreb pe voi daca a avut vreodata sentimentul ca o persoana isi construieste orgoliul, mandria si pur si simplu se hraneste din setea de a fii superior tie, si celorlalti prin cuvintele si faptele de 2 bani pe care le spune sau le face. Pacat ca minciuna asta are picioare scurte ....sau pardon ...ferice noua care realizam! Pacat ca zambetele false defapt ascund multe...si cel mai pacat probabil pentru voi ca toate intr-un final sunt scoase la iveala si dezvaluie multe. Cateodata stau si ma intreb daca inteligenta unui om are de a face cu caracterul acestuia!?!? Nu inteligenta nativa, ci cea pe care o dobandesti pe parcursul vietii. Dupa mine si aceasta inteligenta poate spune multe. Fiecare din noi avem defecte...dar fiecare are puterea sa le ascunda intr-un mod mai bun sau mai prost, tocmai folosind ceea ce are in cap. Mi-i se pare atat de trist si atat de dezolant sa vad ca perefctiunea defapt nu e...iar eu sunt inconjurata de oameni inteligenti dar fara puterea de a ascunde ...ceea ce gandesc. Pare amuzant...dar asta e realitatea! Sinceritate nu exista ...minciuna e in floare iar interesul e campion ...pacat ca lipseste rafinamentul si puterea de control, asupra carora primeaza vulgaritatea!